Depresia nervoasa este o maladie cu simptome care o deosebesc clar de oboseala pasagera ,migrena sau o criza de anixietate.Depresia nervoasa este o tulburare afectiva care se manifesta prin alterarea dispozitiei.Tristetii si se adauga pesimism, complexe de inferioritate,sentimente de vinovatie. In afara starii psihice un alt simptom important este insomnia,sub diferite forme ,dificultati in a adormi,treziri fara motiv in toiul noptii sau foarte devreme dimineata.
Chiar daca persoana afectata reuseste sa adoarma somnul sau nu este odihnitor , iar dimineata se trezeste epuizata. Spre seara oboseala dispare. Un alt simptom este anixietatea. Bolnavul se simte amenintat de un pericol pe care nu reuseste sa il defineasca. Se pot produce chinuri, crize cu palpitatii si senzatii de sufocare. Intre simptomele caracteristice a starii depresive este si incetineala in gindire si activitate. Gindirea este lenta., ideile sint greu de formulat ,monotoane.
Una sau doua idei sint dominante, transformindu-se in obsesii. Treptat se instaleaza un dezinteres total fata de lumea exterioara. Persoana deprimata nu mai gaseste placere in nimic, isi pierde dorinta sexuala si pofta de mincare, sau dimpotriva devine bulimica. Pe plan fizic se simte epuizata. Figura sa este sumbra ,fara expresie . Gesturile sint lente mersul este ezitant. Actiunile cele mai obisnuite ale vietii cotidiene , trezitul,spalatul imbracatul devin un chin.
NU CONFUNDATI DEPRESIA CU OBOSEALA SAU ANXIETATEA
Oboseala trecatoare ,tristetea nu inseamna depresie nervoasa. Aceasta este caracterizata de numeroase simptome care persista mult timp. Oboseala inseamna lipsa de dinamism pe plan fizic si intelectual dar fara tristete.Recuperarea este rapida. Anixieatea este un sentiment de teama declansat de cauze ascunse.Este insotita de simptome psihosomatice ca dificultati respiratorii ,ameteli ,crampe,dureri de inima. Persoana afectata adoarme greu dar somnul sau este odihnitor.
INFLUENTA ANOTIMPURILOR
S-a constatat un virf al inbolnavirilor toamna si iarna . Acest fenomen este probabil legat de cantitatea de lumina solara Lumina stimuleaza epifiza ,glanda considerata pe vremuri sediul sufletului. Epifiza produce un hormon , melatonina care influienteaza secretia de serotonina. In unele forme de depresie nervoasa ,a fost depistat un deficit de serotonina.
FACTORII FAVORIZANTI DEPRESIEI NERVOASE!
Izolarea stresul teama de sefi lupta pentru o promovare provoaca tensiuni ce pot duce la depresie nervoasa . Studiile arata ca ,intelectualii sint cei mai vulnerabili.